Despre bere …
Berea este la fel de veche ca si civlizatia insasi, sustine Drink Focus. Este una din primele bauturi alcoolice descoperite de om, fiind foarte populara in Egiptul Antic, acum 5000 de ani. Berea este simbol al petrecerii, al relaxarii si un pretext pentru socializare.
Exista bere slaba si bere mai tare (bauta mai ales iarna), blonda si neagra (in functie de concentratia si tipul de orz folosit), dar si variante fara alcool. Exista si bere cu aroma de fructe, dar si bere hipocalorice sau bere caramel - cu adaos de zahar. Gustul diferit al fiecarui tip de bere este rezultatul combinatiei dintre soiurile de hamei. Una peste alta, exista peste 8.000 in toata lumea.
Culoarea berii este un bun indicator al tariei si al gustului. Berea blonda are un gust comun, usor amarui in timp ce variantele "negre" sunt aromate, mai dulci si mai tari. Berea din malt este galbena, iar cele din malt prajit sunt brune-roscate, pana la negru opac. La fel ca vinul, berea are un buchet caracteristic, de malt, floral sau fructat. Important este faptul ca berea este o bautura naturala, care nu contine decat ingredinete simple, nu are conservanti sau aditivi. Sau cel putin ar trebui sa fie.
Berea, complet lipsita de grasimi si de colesterol, este bogata in nutrienti: zaharuri usor de digerat (maltodextrine); saruri minerale, in special de potasiu, calciu si fosfor; vitamine din grupa B si vitamina C; polifenoli si tanini, substante a caror actiune antioxidanta combate producerea radicalilor liberi; hamei, care imbogateste berea cu izoflavoni – substante apartinand grupului de fitoestrogeni, cu lupolina si umolene, subtante cu actiune usor sedative si calmanta, care stimuleaza apetitul si digestia.
Blonda, neagra sau bruna, berea cu tarie slaba (2-6 º
are un continut caloric modest: 30-35 kcal la 100 ml. Continutul caloric se mareste pe masura ce creste taria berii: se poate ajunge pana la aproximativ 60 kcal la 100 ml pentru berea speciala cu malt dublu (8-9 º
. Pe piata se gasesc unele tipuri de bere speciala: bere “light”, cu o tarie foarte redusa, si cea “fara gluten”, recomandata persoanelor care sufera de boala celiac (sau celiachie), adica de intoleranta la gluten, o proteina prezenta in aproape toate cerealele.
Berea se serveste rece, dar niciodata inghetata, la o temperature de 6-8 ºC si, ca si vinul, poate insoti numeroase feluri de mancare cu gust delicat (berea blonda) sau cu gust mai pronuntat (berea neagra).
Multe preparate culinare, mai ales cele provenite din nordul Europei, includ berea ca ingredient: in particular, pentru a spori savoarea condimentelor pe baza de branzeturi, pentru prepararea mancarurilor de orez sau a supelor de cereale si legume, si chiar pentru carne, peste si verdeturi. Berea, de asemenea, este utilizata in prepararea dulciurilor care contin samburi.
Asortarea berii la diferite feluri de mancare difera mult de la o tara la alta. In Danemarca berea se consuma asociat cu un distilat de secara, denumit “aqua vit”, bine racit, care ar servi la incalzirea prealabila a stomacului. Ti se recomanda apoi, una dintre nenumaratele specialitati de peste.
In Bavaria, berea se consuma, de preferinta, cu carnaciori si mustar. Cine doreste insa sa cunoasca traditia locala va alege una dintre multele sortimente de bere de grau (weissbier), carnaciori albi din carne de vital si mustar dulce. La noi in tara, berea merge bine cu mititeii sau carnaciorii si, bineinteles, mustar. O combinatie mai putin cunoscuta la noi este consumul de bere cu ridiche alba taiata in felii subtiri si bine sarate.
Lasand la o parte obiceiurile si traditiile locale se poate afirma in general ca berea se asorteaza cu toate mancarurile sarate, bine condimentate, ca: ciolan de porc, sarmale, toate sortimentele de branzeturi fermentate, chips-urile din cartofi, alune, saratele etc.
Berea se poate folosi si ca ingredient la prepararea unor mancaruri, in primul rand de supe: supa de bere poloneza, supa de bere ruseasca ilona, supa de bere olandeza, elvetiana etc. Se pot prepara si o serie de mancaruri cu bere, ca: ollebrod-ul danez, gulasul de Boemia sau beefsteak-ul berarilor.
Poate merita a mai fi amintite: combinatii reusite intre bere si diferite fructe, sillybubbles, un amestec de bere, vin rosu, zahar si smantana, cocktail-uri de bere si pepene, hot pint, o combinatie de bere, zahar, oua si whisky, che-nacrum, o combinatie intre bere, zahr, rom si cateva felii de lamaie, si lista unor astfel de retete ar putea continua. Se afirma ca gustul unor astfel de combinatii sunt unice, greu de imaginat si mai cu seama, greu de uitat.
Amaruie, spumoasa, rece, blonda sau bruna, cu alcool sau fara, in lume exista 20.000 de tipuri de bere, imbuteliate in 180 de feluri. Cu toate acestea, berea se imparte in doua mari caregorii Lager si Ale.
Berile de tip "Ale" sunt berile "proaspete", obtinute prin fermentare rapida. Ele sunt fabricate, in mod traditional, la temperaturi ridicate, care pot ajunge pana la 15 – 20 grade Celsius. Drojdia se ridica, astfel, la suprafata si da berii un aspect tulbure.
"Lager-urile" se prepara prin fermentatie mai lenta, la temperaturi ceva mai scazute, intre 5 si 9 grade Celsius. Ele isi capata gustul final dupa o minima "imbatranire" la rece. Sunt mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate si mai spumoase.
Unicitatea gustului fiecarei beri provine din combinatia de soiuri de hamei folosita. Exista sute de soiuri, de unde si incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de tipuri belgiene la cele peste 5000 doar din statele centrale ale SUA.
Dozator de bere/ Foto: ABR
Berarii germani din Dusseldorf si din alte cateva orase din nordul tarii produc berea “alt”. Este o bere neagra sau purpurie, care face parte din categoria berilor „Ale”.
In nordul Frantei este produsa “bier de garde”, bere care a fost initial obtinuta numai in gospodarii, dupa retete pastrate secrete mult timp. Aceasta bere are un termen de valabilitate mult mai mare si poate fi recunoscuta usor datorita ambalajului – este imbuteliata in ambalaj de sticla, cu dop.
“Lambic” sunt berile unice intalnite in Belgia. Acestea sunt produse printr-un procedeu de fermentare spontana, infuzia de malt fiind lasata descoperita, fermentarea in sine intamplandu-se cu ajutorul drojdiilor salbatice din aer. Gustul berii Lambic se rafineaza, de obicei, prin adaugarea aromelor de fructe.
Berile “trappiest” sunt cele fabricate in abatiile din Belgia sau Olanda.
“Cask conditioned Ale” este un stil de bere exclusiv anglican, nepasteurizata si care se comercializeaza la draft. Astfel de beri se produc, insa, si in Belgia, Franta sau Germania.
Berea cea mai raspandita in Europa este, insa, berea “Pilsner”. Berea Pilsner a fost produsa pentru prima data in 1840, in Cehia si se diferentia prin aspectul mai deschis (bere blonda), limpezime si aroma. Berarii din oraselul ceh Pilsen au fost primii care au avut viziunea de a crea o noua bere, pe care au denumit-o “berea de aur”.
Savurati un pahar la o temperatura de 8 pana la 13 grade si veti descoperi cu placere profilul ei complex.
Asadar, spuma, culoarea, limpiditatea, plinatatea, echilibrul aromelor sunt atribute care definesc fiecare stil de bere.
Partile bune ale consumului de bere…
• Bauta cu moderatie, berea reduce riscul aparitiei bolilor cardiovasculare si coronariene, reduce tensiunea arteriala si te pune la adapost de riscul accidentelor vasculare. Consumata in cantitati mici (0,5 litru/zi) previne obezitatea, hidrateaza si combate artrita. Consumul moderat de bere imbunatati densitatea osoasa, protejeaza impotriva ulcerului gastric si previne aparitia calculilor biliari. Berea contine proteine, fier si toata gama de vitamine B, iar extractul de hamei continut de bere este cunoscut pentru efectul sedativ si relaxant. daca bei doar doua pahare pe zi se poate spune ca berea este parte a unei nutritii sanatoase.
• Puterea tamaduitoare a alcolului este cunoscuta de foarte mult timp. Asta numai daca este consumat cu moderatie., fara excese. Consumul regulat de bere ajuta la buna functionare a rinichilor si previne aparitia calculilor. Efectul ei diuretic ajuta la eliminarea toxinelor acumulate in tesuturi. Bogata in vitamina B, aminoacizi si fier este o bautura recomandata chiar celor care sufera de anemie sau vin dupa o perioada lunga de convalescenta.
• Desi vinul este campionul absolut al beneficiilor alcoolului asupra sanatatii, berea nu se lasa mai prejos. Berea ne poate apara de eventualelele probleme ale inimii. In plus, poate contribui la scaderea valorilor colesterolului rau din sange. Se afirma de multe ori ca un consum regulat de bere ar duce la aparitia burtii inestetice. Cerecetari recente facute in Cehia pe 2000 de consumatori de bere au aratat ca aceasta bautura nu a fost gasita responsabila de rotunjimea taliei.
• Reglarea tiroidei cu ajutorul berii este posibila numai daca urmaresti niste reguli, care in combinatie cu zaharurile pe care le contine si unii produsi de fermentatie pot obliga organismul sa reactioneze mult mai prompt atunci cand exista un surplus caloric in alimentele consumate. Organismul nostru are un ceas intern, care are diferite ritmuri biologice asa cum sunt, de exemplu, cresterea si scaderea concentratiei de glucoza din sange la anumite ore. Drept urmare, exista posibilitatea ca un aliment bogat in calorii sa contina principii care interactioneaza cu ritmul nostru biologic, determinand stimularea secretiei de sub piele.
Berea contine o serie de compusi de fermentatie inruditi cu alcoolul etilic, substanta care, dupa ce patrunde in sange, actioneaza asupra unor glande. Influenta cea mai evidenta este cea asupra glandei tiroide, glanda cu rol important in metabolsimul grasimilor. Astfel, consumul de bere intr-o anumita perioada a zilei, care coincide cu secventa din ciclul de secretie al tiroidei poate creste descarcarea de hormoni tiroidieni. Mai exact, substantele antioxidante din hamei si malt pot preveni cancerul gastrointestinal, de tiroida si de gat. Efectul hormonilor tiroidieni se resimte atat asupra grasimilor din sange, cat si asupra celor din hipoderm (stratul de sub piele).
• Berea contine mai putine calorii decat un gram de carbohidrati sau proteine, pe care le luam din alimente si este o sursa de fibre solubile derivate din malt. Un litru de bere contine aproximativ 20% din cantitatea zilnica recomandata de fibre, iar unele tipuri de bere contin pana la 60%. Deci, nici nu mai incape indoiala ca acest lucru are un efect pozitiv: reduce digestia si absoarbe alimentele; scade nivelul de colesterol (ceea ce duce la diminuarea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare).
• Consumul de alcool a fost asociat cu un nivel ridicat de colesterol (“bun” ). In plus consumatorii au un nivel scazut de fibrinogen, care este o proteina ce favorizeaza formarea de cheaguri de sange, care in timp declanseaza afectiuni cardiovasculare (infarct si tromboza). Un studiu realizat la Institutul de Epidemiologie, de la Universitatea Muenstar, demonstreaza ca servirea unei cantitati moderate de bere reduce riscul de afectiuni coronariene.
• Cu toate acestea alcoolul micsoraza nivelul de insulina, care reduce riscul de ateroscleroza si de lezare a arterelor.
• Dar,un studiu realizat de catre Institutul De Cercetare Alimentare din Danemarca, a descoperit ca o crestere cu 30 de procente a vitaminei B6 la consumatorii de bere.
• In cadrul unui studiu realizat in 2001 s-a spus ca de fapt beneficiile consumului de bere se datoreaza continutului de acid folic. Iar despre acidul folic se stie ca acesta combate afectiunile cardiovasculare.
• Si un alt studiu realizat in 2001 la Universiatatea Harvard si publicat in Noul Jurnalul de Medicina Al Angliei a demonstrat ca servirea unei cantitati moderate de bere previne bolile neurologice la femeile in varsta.
• Dar, nu este tot, berea a mai constituit subiectul si altor teste, in urma carora s-a aratat ca un consum moderat (bere blonda sau bruna) previne demineralizarea sistemului osos.
• Protectie impotriva radiatiilor. Berea ajuta la reducerea distrugerii cromozomilor dupa o expunere la radiatii.
• Sfat. Din nou, moderatie este cheia. Partile bune ale consumului moderat de alcool nu este o autorizatie pentru consumul de alcool in exces. Daca berea in cantitati mici are efecte bune asupra sanatatii, nu trebuie sa uitam ca se ajunge foarte usor la alcoolism iar alcoolicii prezinta un risc avansat fata de multe tipuri de boli.
Partile rele a consumului de bere…
• Berea distruge vitamina C
Putini consumatori de bere stiu ca aceasta este considerata un aliment multifunctional, datorita continutului moderat in alcool etilic si a compusilor care ofera protectie organismului uman. Totodata, berea contine o cantitate importanta de magneziu, seleniu, fosfor, biotina si vitamine din grupul B, insa distruge vitamina C.
• Berea ingrasa. Practic ne ingrasa altceva. Acest “altceva” este, in functie de individ, unul din factorii urmatori: consumul acesteia seara, consumul mai multor sticle pe zi, consumul concomitent de alimente sarate sau grase, cu nivel ridicat de calorii si colesterol (chipsuri, alune, produse de tip fast food etc), asocierea unui regim de viata sedentar si/sau a unui regim alimentar dezechilibrat, stresul, lipsa practicarii oricarui sport.
• Balonari. Berea provoaca obezitate abdominala mai ales in cazul barbatilor
• Dureri de inima. Berea poate provoca dureri de inima.
• Tensiune arteriala. Consumul zilnic de bere (aproximativ 40 gr de alcool) poate creste tensiunea arteriala.
• Guta. Berea contine o cantitate mult mai mare de purina decat alte bauturi alcoolice ceea ce face ca un concum regulat de bere sa creasca riscul aparitiei gutei.
• Dezhidratare. Alcoolul are un puternic efect dezhidratant.
• Intoxicatie. Cantitati prea mari de alcool pot duce la intoxicatii care fac sa se slabeasca tonusul muscular, pierderea capacitatii de coordonare a miscarilor, reactii mai incite
• Efecte negative asupra condusului. Chiar si cantitati mici de alcool au efecte adverse asupra atentiei si capacitatilor de miscare.
• Interactiune cu medicamente. Alcoolul pot interactiona negatic cu un numar mare de medicamente: anticoaugulante, medicatie pentru diabet, antibiotice, antidepresive, somnifere
• Sarcina. Consumul de alcool pe parcursul sarcinii pot cauza defecte de nastere de la mici la severe. Alcoolul se transfera foarte repede din sangele mamei in corpul copilului.
• Berea analizata are o tarie alcoolica de 4,6%., fiind considerata a fi una normala, numai ca, uitandu-ne atent pe eticheta, constatam ca producatorii au adaugat si doi aditivi alimentari. Ingredientele berii analizate sunt: "apa, malt de orz, malai, hamei si antioxidant (acid ascorbic – E 300, disulfit de potasiu – E 224)".
Gheorghe Mencinicopschi, profesor doctor, spune ca in prezenta alcoolului aditivii alimentari devin si mai nocivi. De asemenea, alcoolul este greu metabolizat de catre ficat, o cantitate echivalenta a circa 50 g alcool este metabolizata de catre acesta in mai mult de 48 de ore. Acesta este un semnal de alarma pentru conducatorii auto, deoarece berea trebuie consumata cu mult mai mult timp inainte de a urca la volan, pentru ca testul alcoolemiei ramane pozitiv mult timp.
Cei care au trait experienta unor betii din bere pot sa confirme ca este una dintre cele mai rele betii, efectul fiind mai puternic, daca in bere sunt adaugati si aditivi alimentari. Dupa efectuarea analizei de pe eticheta berii „Klerus Brau” a rezultat ca aceasta nu este recomandata copiilor, femeilor insarcinate si care alapteaza (datorita conservantului pe baza de sulf), cardiovascularilor, celor cu afectiuni hepatice, hipertensivilor, persoanelor cu maladii renale, bolnavilor neuropsihici, celor cu afectiuni neurodegenerative, alergicilor, astmaticilor, celor cu sensibilitati ale tractusului digestiv si bolnavilor de cancer.
Ce nu stiai despre bere…
• Temperatura optima pe care trebuie sa o aiba berea pentru maxima plecere este intre 4 si 6 grade Celsius. Cea neagra poate fi bauta mai calda, dar exista si bere care se bea usor incalzita.
• Un praf de sare pus in bere, o indulceste.
• Pentru o baie revigoranta adauga continutul unei sticle de bere, in apa de baie.
• Spala-te pe cap cu bere, dupa ce ai incalzit-o pana la fierbere pentru a evapora alcoolul. Adauga sampon si vei avea cel mai stralucitor par. Clateste-te bine!
• Combinatia dintre o jumamate de cescuta de bere si o lingura de miere face minuni pentru tenul obosti si cenusiu. Inchide porii si lasa pielea fina si catefelata.
• Berea este liantul perfect pentru aluaturi. Merge in loc de apa si lapte, iar coca preparata astfel o sa fie pufosa si foarte aromata. Berea este ideala in aluatul de clatite. La prajit alcoolul se evapora si vei avea cele mai fine si mai delicate clatite
• Carnea se poate marina in bere, mai ales in bere neagra. Berea fragezeste carnea fara sa-i schimbe gustul.
• In supele si ciorbele de carne un pahar de bere, adaugat aproape de final, sporeste aroma si gustul.
Efectele Alcoolului Asupra Organismului…
• 1. Asupra stomacului si intestinelor - spre deosebire de alimente, alcoolul nu este digerat si metabolizat in stomac. O parte din el se resoarbe prin mucoasa gastrica si ajunge in circuitul sanguin, restul trece in intestinul subtire si prin resorbtie intestinala, direct in sange. La nivelul stomacului, alcoolul creste secretia sucurilor digestive, creand o senzatie de foame. Iritarea continua a peretilor gastrici poate produce gastrita (o inflamatie cronica a mucoasei stomacului).
• 2. Asupra ficatului - alcoolul este metabolizat la nivelul celulei hepatice, in bioxid de carbon si apa, inainte de a fi eliminat din organism.
• Ficatul nu poate metaboliza insa decat cantitati mici de alcool, restul trecand prin sange si transportat catre alte organe importante (creier, sistem muscular). Suprasolicitarea cronica a celulei hepatice prin consum exagerat de alcool poate duce la ciroza hepatica (boala grava in care sunt distruse tesuturile hepatice sanatoase prin fibrozare si incarcare cu grasimi).
• 3.Asupra creierului - datorita absorbtiei rapide prin peretii stomacului, alcoolul patrunde direct in sange si de aici ajunge in cateva minute la creier. Avand un efect sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului, impiedicand atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in memorie. Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului produc halucinatii si chiar coma. La copii intarzie dezvoltarea intelectuala.
• 4. Asupra musculaturii - toti muschii sunt sub controlul creierului. Acest control este tulburat chiar si la ingurgitarea unor cantitati mici de alcool. Consumul excesiv sau frecvent de alcool duce la pierderea coordonarii muschilor si a capacitatii de reactie.
Efectele de scurta durata ale consumui de alcool
• - scaderea capacitatii de a gandi limpide.
• - alterarea memoriei.
• - tulburari de vedere.
• - scadera capacitatii de coordonare a miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers,in statul in picioare si in mentinerea echilibrulului.
• - varsaturi (voma).
• - risc crescut de accidente prin lipsa de orientare in timp si in spatiu.
• - coma alcoolica.
• - deces.
Efectele de lunga durata ale consumui de alcool
• - alcoolismul cronic,mergand pana la "delirium tremens" ( "nebunia alcoolica" )
• - deteriorarea creierului,cu alterarea memoriei.
• - ciroza hepatica.
• - pancreatita.
• - malnutritie.
• - gastrita cronica,ulcer cronic sau duodenal.
• - suferinte cardiace.
• - scurtarea duratei vietii.
• - moartea prin accidente legate de consumul de alcool.
Efectele alcoolului la locul de munca:
• - reduce coordonarea si viteza de reactie
• - slabeste vederea si auzul,
• - altereaza gandirea si discernamantul
• - schimbari bruste de dispozitie
• - conflicte
• - violenta
Efectele alcoolului asupra vietii sociale:
• - tulburarea relatiilor interpesonale
• - reducerea sentimentelor si responsabilitatilor
• - neglijarea educatiei copiilor
• - delicventa
• - divort
• - pierderea locuintei
Costurile alcoolului rezulta din:
• - scaderea productivitatii si performanetelor
• - utilizarea ineficienta a timpului de lucru
• - intarzieri
• - absenteism
• - purtarea necorespunzatoare im colectiv
• - indisciplina
• - efecte negative asupra relatiilor cu publicul
Diverse motive ale consumului de alcool:
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut, temator.
Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.
Alcoolul – un altfel de drog
Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.
Vinul consumat in cantitati prea mari are efecte negative mai puternice asupra creierului decat berea sau bauturile spirtoase, sustin rezultatele unui nou studiu efectuat de oamenii de stiinta de la Göttingen University.
Noile date privind efectele pe care consumul mare de alcool le are pe termen lung au aratat ca efectele vinului asupra hipocampusului sunt cu 10% mai nocive decat in cazul persoanelor care beau bere. „Este primul studiu care investigheaza impactul bauturii preferate in procesul de reducere a volumului creierului la pacientii dependenti de alcool”, a declarat unul dintre cercetatori.
In urma testelor, s-a constatat ca persoanele care nu beau alcool au un volum mediu al hipocampusului de 3,85 ml. La amatorii de bere volumul a fost de 3,5ml, la cei de bauturi spirtoase – 3,4ml, iar la cei de vin, de doar 2,8ml.
Cercetatorii sustin ca alcoolul singur nu poate determina aceste diferente, deoarece cei care consuma bere si bauturi alcoolice tari beau in cantitati mai mari, unii consumatori de bere consumand si de doua ori mai mult alcool in comparatie cu iubitorii de vin. O teorie ar consta din faptul ca berea contine ceva care protejeaza creierul de efectele nocive ale vinului.
Oamenii de stiinta cred ca aceste observatii sunt legate de un compus numit homocisteina, compus care a fost asociat in studii efectuate anterior cu un risc crescut de boli cardiovasculare, atac de cord, atrofie cerebrala si dementa. Bautorii de bere au avut cel mai mic nivel de homocisteina in sange, o teorie fiind reprezentata de faptul ca vitamina B si folatul din bere contribuie la descompunerea homocisteinei.
Studii anterioare concluzionasera ca un consum moderat de vin ar putea avea numeroase efecte pozitive asupra organismului, printre care reducerea colesterolului sau a hipertensiunii arteriale.
