Nucul creşte, cultivat sau semicultivat aproape pretutindeni în ţara noastră, din câmpie până în zonele de munte, fructele lui sunt folosite în mod curent de populaţie.
Miezul nucilor conţine apă (3-5%), grăsimi (52,0-77,5%), substanţe proteice (12-25%) din grupa globulelor (de natura celor din lapte şi ouă
, săruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat în cupru şi zinc), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotină, colină
, vitaminele C, E, F, P, etc, Valoarea energetică a miezului de nucă este de 560-857 (în medie 700) kcal la 100 g miezul deţine 26-60% din greutatea nucii. Nucile ar trebui sa conţină minimum 45% miez.
Miezul de nucă se consumă proaspăt sau uşor prăjit (în care caz devine mai digerabil). El este utilizat în diferite produse de cofetărie.
Din nucile verzi, înainte de întărirea cojii, se poate prepara dulceaţă.
E foarte important cum păstrăm nucile, într-o cameră aerisită, la întuneric, în strat gros de 15-20 cm (care în primele două săptămâni după recoltare se răscolesc zilnic, pentru a preveni mucegăirea fructelor) sau în saci de pânză de circa 20 kg, feriţi de rozătoare (şobolani, şoareci) şi de veveriţe. Durata păstrării, în condiţii bune, este de 1-1,5 ani; după aceea, miezul începe să râncezească.
În scopuri terapeutice se utilizează miezul nucilor, uleiul de nucă, coaja verde a fructelor şi frunzele.
Miezul de nucă este foarte energetic şi are efect laxativ, îndeosebi când este prăjit uşor şi consumat după un compot de prune sau de mere. Întrucât conţine tocoferol (vitamină E), care contribuie la scăderea conţinutului de sânge şi are o cantitate foarte redusă de hidraţi de carbon, miezul de nucă este admis în regimul diabeticilor. Substanţele grase din miezul de nucă se formează prin transformarea zaharurilor şi de aceea, pe măsură ce ele se acumulează, scade conţinutul miezului în zaharuri. Analizele făcute de Radu F.I. (1964) arată că la începutul lunii august miezul nucilor conţinea 12,1-14,5% zaharuri şi numai 5,4-8,9% substanţe grase.
Uleiul de nucă conţinând peste 50% acid linoleic, este indicat în alimentaţia dietetică pentru prevenirea aterosclerozei. El mai conţine inozitol, vitamină cu rol vital în creşterea părului. Consumat de 50-60 g într-o salată de cartofi, seara, timp de 3 zile, are efect vermifug (combate tenia). De asemenea, acest ulei combate enurezisul (scăparea involuntară şi inconştientă a urinei); se îmbibă o felie de pâine prăjită cu o linguriţă de ulei de nucă şi se consumă în fiecare seară, timp de 15 zile. Uleiul de nucă se mai foloseşte pentru frecţionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum şi în dermatoze (are efect emolient).
Coaja verde a nucilor (mezocarpul) conţine foarte multă vitamină C (1050-3040 mg la 100 g), nucitanin 15-20% şi alte substanţe tanoide, alcaloidul iuglon (C6H12O3), acizi organici (malic, citric), fosfaţi şi oxalaţi de calciu, naftochinon, etc. Are efecte asemănătoare cu ale frunzelor de Nuc.
Frunzele de Nuc conţin tanin complex, ulei volatil, acid galic, inozitol, alfa şi beta hidroinglonă, inglonă, vitamina C, flavone (vitamina P), substanţe minerale, etc.
Infuzia şi decoctul din frunze pot fi folosite pe cale internă şi externă având acţiune astringentă (antidiareică
datorită taninului, uşor hipotensivă, hipoglicemiantă, antialergică şi antiinflamatorie. Mai sunt un dezinfectat urinar şi un antiseptic gastrointestinal. Au, de asemenea, acţiune antisudorifică.
Infuzia de frunze de Nuc, pe cale internă, se foloseşte contra diareelor, enteritelor, infecţiilor şi edemelor renale, în periartrita scapulohumerală (dureri ale umerilor), în diabetul zaharat, în hiperhidroză (transpiraţie excesivă
, precum şi în hipogalactie (producere insuficientă de lapte). Această infuzie se prepară dintr-o linguriţă cu frunze mărunţite la 200 ml apă clocotită; se beau două căni pe zi.
Decoctul din frunze de Nuc (extern) – 3 linguri la o cană de 200 ml, se foloseşte ca gargară pentru tratarea stomatitelor (boli inflamatorii ale mucoasei bucale). Acest decoct se mai foloseşte pentru comprese (boli în ochi, psoriazis, eczeme, furunculoză
şi băi (în reumatism, scrofuloză, leucoree, transpiraţie excesivă la picioare).
Decoctul de frunze de Nuc (pentru băi) se prepară astfel: se fierb 100 g frunze în 3-4 l apă, timp de 15 minute. Lichidul obţinut se toarnă în apa din cadă, care să aibă o temperatură de 37 grade. Durata unei băi este de 15-20 minute.
Unguent (alifie) pentru răni, din frunze de Nuc. Această alifie se prepară din 15 g frunze mărunţite, care se macerează timp de 7 zile în 100 ml ulei de floarea-soarelui, la temperatura camerei. După macerarea conţinutului, vasul în care se află acest amestec se pune pe baia de apă în fierbere şi se lasă timp de 3 ore la foc încet. Apoi se strecoară lichidul prin tifon sau pânză, i se adaugă 15 g ceară de albine, se mai ţine încă 30 minute pe baia de apă şi apoi se face omogenizarea, după Mocanu Şt. Şi Răducanu D.
Pentru scopuri medicinale, frunzele de Nuc se recoltează în iunie. Se foloseşte numai foliolele frunzelor (fără peţiol), care se usucă la umbră (de preferinţă în podurile acoperite cu tablă
, în strat subţire, care se răscoleşte zilnic, pentru a se usca cât mai repede şi a se preveni încingerea şi mucegăirea frunzelor.
În stare proaspătă, frunzele de Nuc sunt mai active decât cele uscate. Având şi proprietăţi repelente, aceste frunze se mai folosesc pentru îndepărtarea muştelor şi a deferiţilor paraziţi ai pielii.
Nucile si alunele sunt fructe oleaginoase, extrem de bogate in lipide. Din fericire, cea mai mare parte a materiei grase pe care o contin este alcatuita din acizi grasi nesaturati. Acestia sunt extrem de benefici pentru sanatate si contribuie la reducerea colesterolului negativ din sange. Asa ca.. profitati de ele! Ca sa nu mai spun ca asta nu e tot. Conform mai multor studii stiintifice, aceste lipide au de asemenea un rol foarte important in prevenirea bolilor cardio-vasculare. Acest lucru este datorat de prezenta in cantitati mari a fibrelor si magneziului, elemente care ajunta in prevenirea acestor boli.
Nucile si alunele contin din abundenta vitmina E si cu toatele stim ca aceasta este esentiala in lupta impotriva imbatranirii premature. Si avem si dovada: daca mancati 25 gr de alune sau nuci, veti acoperi 40%, respectiv 50% din necesitatile voastre cotidiene de vitamina E. Si inca nu au terminat sa va uimeasca, pentru ca aceste fructe contin de asemenea vitamina B, mai multe proteine decat fructele proaspete, potasiu, fier si fosfor.
Vreo contraindicatie?
Trebuie sa fiti atente, daca urmati vreo dieta de slabit stricta. Aceste fructe sunt extrem de calorice si nu va vor da nici o mana de ajutor. Cu toate acestea, intr-o cantitate micuta, va pot fi autorizate. Nu uitati: nici un aliment nu trebuie izgonit din dieta. Tot ce trebuie sa faceti este sa-l mancati in cantitati rezonabile.
Ceea ce trebuie sa stiti este ca nucile si alunele proaspete pot provoca uneori afte. Dar acest lucru se intampla atunci cand sunt incorect curatate. Si mai ales aparitia aftelor depinde de toleranta fiecareia dintre noi.
Nucile proaspete sînt foarte apreciate pentru gustul lor excelent. Pentru a le reda iarna nucilor uscate savoarea celor proaspete, puneţi miezul la muiat 5-6 ore în lapte cald sau nucile în coajă ţineţi-le la înmuiat timp de zece zile în apă rece.
Datorită conţinutului bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism şi artroze, în stări precanceroase şi tuberculoză, în special tuberculoză osoasă şi, de asemenea, la bolnavii de sifilis şi blenoragie.
Constituie un excelent adjuvant în scrofuloză pentru că favorizează drenajul limfei şi al pielii. Această calitate o recomandă în tratamentul adenitelor supurate, în eczeme şi impetigo.
Conţinutul bogat în zinc o recomandă ca tratament adjuvant în astenie, întîrzieri de creştere, tulburări ale sistemului nervos, afecţiuni ale pielii, psoriazis şi impotenţă.
Este importantă ca adjuvant în caz de disfuncţii endocrine, tulburări ale hipofizei şi insuficienţă suprarenală, tulburări de ciclu menstrual şi tulburări de menopauză.
Nucile conţin tanin - de aceea au un efect astringent, folositor în tratamentul diareei. La persoanele constipate, pentru eliminarea materiilor fecale, nucile trebuie ţinute în apă cîteva ore, apoi uscate şi mîncate.
Pentru cei surmenaţi şi slăbiţi (astenici) se recomandă următoarea reţetă energizantă: un pumn de nuci tăiate mărunt, amestecate cu o lingură de miere se mestecă îndelung, după care se bea un pahar de suc de fructe.
Contrar unor afirmaţii vehiculate, nucile nu sînt contraindicate la hepatici, doar că aceştia vor trebui să consume cantităţi mai mici, stabilindu-şi singuri toleranţa personală. În orice caz nu se vor depăşi 100 g pe zi.
Pentru diabetici, nucile reprezintă un aliment preţios datorită conţinutului lor sărac în glucide.
Nucile nu provoacă tulburări şi dificultăţi de digestie dacă sînt corect asociate. Compoziţia meniurilor în care sînt incluse le fac indigeste. Datorită conţinutului lor bogat în grăsimi, felurile de mîncare asociate trebuie să fie uşoare. Ele nu vor fi incluse într-o cină copioasă sau la prînz după un mic dejun foarte bogat. Se combină bine cu crudităţi, verdeţuri, fructe acide şi nu trebuie asociate cu carnea, făinoasele, amidonul, produse de patiserie şi dulciuri. Prin calităţile şi conţinutul lor, nucile pot înlocui carnea, constituind un aliment de bază în hrana vegetarienilor.
Nucile reduc riscul unui infract
Nucul, infloreste in luna mai, frunzele proaspete se aduna in luna iunie, iar fructele coapte in septembrie. Apreciate mai ales in alimentatie, trebuie sa stiti ca nucile contin o multitudine de substante nutritive precum: calciu, fier, zinc, potasiu si nelipsitele vitamine A, B, E, si F. Atat sistemul osos, cat si inima dumneavoastra au nevoie de acesti nutrienti foarte importanti. Antioxidantii din miezul fructelor regleaza nivelul colesterolului in sange si totodata si tensiunea arteriala. De aceea, va recomandam sa consumati periodic nuci proaspete, deoarece intaresc vasele de sange, mai ales persoanelor in varsta. Potrivit specialistilor in nutritie, vitamina E reduce foarte mult posibilitatea de a face un atac de cord.
Coaja, buna pentru stomac
In aceasta perioada, oamenii decojesc nucile verzi si arunca coaja, fara a sti ce rol important are aceasta pentru sanatatea lor. Coaja nucilor este indicata pentru combaterea afectiunilor la nivelul stomacului, precum infectiile intestinale acute. Astfel, noi va propunem un remediu pentru a scapa de aceste "deranjari" ale stomacului, cu totul neplacute. In 300 de ml de apa se adauga aproximativ cinci lingurite de coji de nuci verzi maruntite, care se lasa la macerat aproximativ 10 ore. Se strecoara, iar amestecul ramas se fierbe cu 300 ml de apa timp de cinci minute. Cele doua preparate se combina si se recomanda consumul unui litru din acest amestec.
Coaja verde "alunga" negii
Coaja de nuca verde mai poate fi folosita si pentru a indeparta negii. Timp de o saptamana, zonele in care sunt prezenti negii trebuie sa fie frecate, timp de trei ori pe zi, cu coaja verde in care sunt invelitele nucile. Specialistii spun ca aceasta coaja contine substante care au un efect antiinfectios, precum taninurile si iodul.
Nuca, tratament pentru tuse si infectiile urinare
Nuca este recomandata si persoanelor care sufera de infectii urinare sau care au probleme cu tusa. Miezul de nuca prajit combate infectiile urinare, dar in acelasi timp pot fi folosite si de persoanele anemice sau pentru a scapa de tuse. Daca aveti probleme cu varicele, coaja de nuca verde pusa la macerat poate fi un bun remediu pentru aceste vene inestetice.
Fara stres
Pentru a scapa de durerile de cap si de stres, puteti prepara o pasta din miezurile a zece nuci verzi macinate si o lingura de miere. Ingredientele se amesteca foarte bine, pana devine o pasta, la care se adauga un pahar cu suc natural de fructe. Acest preparat are un efect energizant si combate stresul. Pentru ca efectul sa fie vizibil, trebuie sa urmati acest tratament timp de patru saptamani.
Retete pentru farmacia casei
Va propunem cateva leacuri pe care este bine sa le aveti mereu la indemana, in farmacia casei.
Intarirea organismului: puteti consuma un amestec din cantitati egale de nuci pisate (miezul), stafide si cascaval ras.
Cresterea imunitatii: se amesteca miezul pisat al nucilor cu 300 grame miere de albine si stafide. Se consuma cate o lingurita din amestecul format, inainte de masa, de trei ori pe zi.
Pentru durerile cardiace: nucile se macina, iar faina obtinuta se amesteca cu stafide. In cazul in care suferiti de colita, puteti bea faina obtinuta prin macinare cu apa, insa fara stafide.
Retete culinare
Exista un mod placut de a profita si de a va bucura de fructele toamnei. Dulceata si lichiorul de nuci verzi nu trebuie sa lipseasca din camara nici unei gospodine. Asadar, va propunem cateva retete culinare in care nucile verzi sunt principalul ingredient.
Dulceata de nuci verzi
Ingrediente: 1 kg zahar, 400 ml apa, o lamaie si 120 nuci verzi
Preparare: Nucile se curate de coaja verde, pana ce raman albe, iar apoi se pun in apa rece. Apa se pune la foc impreuna cu zaharul, pana ce acesta se topeste, adaugati nucile si le lasati la fiert pana totul devine o pasta. Adaugati zeama de lamiee si le puneti in borcane. In aproximativ doua ore, veti putea savura dulceata de nuci verzi.
Lichior de nuci verzi
Ingrediente: 20 nuci verzi, 1 litru alcool, 1,5 litri apa, 400 grame zahar, 2 cuisoare, 2 bucati scortisoara
Preparare: Se taie felii nucile verzi si se pun intr-o damigeana de 3-4 litri. Peste acestea se toarna o parte din alcool impreuna cu apa, se inchide damigeana si se lasa timp de zece zile, agitand zilnic damigeana. Cand preparati lichiorul, nucile macerate se strecoara prin tifon. Intre timp, 50 grame de zahar se caramelizeaza, il stingeti cu apa si adaugati restul de zahar, cuisoare, scortisoara si il tineti pe foc pana fierbe. Se strecoara, se raceste si il adaugati la esenta de nuci, impreuna cu restul de alcool ramas. Lichidul obtinut se pune in sticle si se consuma dupa patru saptamani.
Consumate la sfârşitul mesei, nucile reduc efectele negative ale mâncărurilor grase asupra arterelor
Consumul regulat de nuci poate preveni apariţia cancerului mamar şi a bolilor de inimă, datorită conţinutului mare de acizi graşi omega-3 şi antioxidanţi, potrivit ultimelor studii realizate în Statele Unite, de către cercetătorii americani. Specialiştii spun că nucile conţin, pe lângă acizii graşi omega-3, şi antioxidanţi şi fitosteroli - substanţe care reduc riscul de apariţie a tumorilor canceroase.
„Este cunoscut faptul că o dietă sănătoasă poate preveni bolile cronice. Am demonstrat că nucile, asociate unei alimentaţii echilibrate - bogată în fructe şi legume -, reduc riscul dezvoltării cancerului la sân”, spune Elaine Hardman, de la Şcoala de medicină a Universităţii Marshall, coordonatoarea studiului.
Potrivit medicilor, cel mai mare risc în apariţia cancerului de sân îl reprezintă vârsta, astfel că 80% dintre maladiile mamare afectează femeile de peste 50 de ani. De aceea, controalele regulate, limitarea consumului de alcool şi practicarea regulată a exerciţiilor fizice contribuie la reducerea riscurilor de apariţie a cancerului.
Sursa: Gandul
EuSanatos
Medicina-Naturista
ArtaDeATrai
Doctor.Info
